May 31, 2009

Aluat umplut cu carne - " SAMBUSEK"

ALUAT:
420 gr. faina ;
1 lingura rasa zahar;
1 1/2 lingurita sare;
1 cescuta ( cafea ) ulei sau 110 gr. unt nesarat;
1 lingurita bicarbonat sau praf de copt;
3/4 pahar apa calda;
UMPLUTURA:
1 cescuta ulei;
300 gr. carne de vita tocata;
2 cepe ;
1/4 lingurita piper;
1 lingurita sare;
1/2 lingurita scortisoara macinata;
50 gr. alune sau migdale prajite;
ulei - pentru prajit
Preparare:
Aluatul: Se amesteca faina cu toate ingredientele intr-un vas adanc, se toarna incet apa calduta si se framanta bine aproximativ 10 minute . Se acopera cu un prosop si se lasa sa se odihneasca 1 ora.
Umplutura: Se pune uleiul intr-n vas la foc , se adauga ceapa tocata foarte marunt , se lasa pana devine aurie , se adauga carnea tocata si toate condimentele . Se lasa la foc mic , mestecandu-se din cand in cand , pana ce se usuca si se prajeste bine . Se stinge focul si se adauga alunele prajite in prealabil.
SE tapeteaza o suprafata cu faina unde se rastoarna coca si se intinde cu un sucitor cat mai subtire posibil . Cu un pahar sau ceva rotund se taie cercuri cam de 10 cm. diametru , care se umplu fiecare cu cate o lingura din umplutura. Se inchid marginile , presandu-se bine (ca sa nu se desfaca la prajit) . Si tot asa pana se termina si coca si umplutura.
Uleiul se pune intr-o tigaie adanca , cam de 2-3 cm. , se lasa sa se inginga si se prajesc pana capata o culoare auriu-maronie.
Se servesc simplu ca aperitive , cu salate , sosuri etc
Nota: Se pot face si la cuptor ; ungeti o tava cu ulei , asezati sambusicile in rand , le ungeti cu ou deasupra si se dau la cuptorul incins in prealabil. Se scot tot asa , cand capata culoarea aurie rumenie:(
- Daca le puneti la cuptor , dupa ce le ungeti cu ou , puteti presara si seminte de susan .
Pofta buna.

May 29, 2009

Knafa cu branza

Knafa arabeasca se poate face in mai multe variante. Depinde de ingredientele pe care le aveti sau le gasiti;Este Knafa facuta din coca aceea care arate ca fideaua , dar e mult mai subtire si foarte moale . Cine are posibilitatea sa faca knafa cu aceasta coca , care arata ca ghemotoacele de par , am sa prezint urmatoarea reteta :
Reteta Knafa 1 :
Pentru o tava de aproximativ 30/30 cm.
1 kg knafa fidelata (se gaseste gata preparata)
1/2 pachet unt
4-5 linguri ulei floarea soarelui
Umplutura: * RECOMAND sa faceti intai umplutura si apoi sa faceti primul strat.
1/2 branza dulce (branza de vaca)
250 gr branza mozarella
3 pahare lapte
5 linguri gris
5 linguri zahar
2 linguri esenta vanilie sau apa de flori
Se pune untul impreuna cu uleiul intr-un vas la foc, se incalzeste putin , doar atat cat sa se topeasca untul . Apoi se desface Knafa din ghemotoace , pana devine ca o gramada si se toarna untul+uleiul caldut peste , frecandu-se bine firele de Knafa . Se ia tava si incepeti asezarea primului strat de Knafa , apasandu-se mereu cu mana ca firele de knafa sa se lipeasca bine . Stratul trebuie sa aiba 1 cm grosime si sa fie bine presat in tava , fara denivelari.
Umplutura : se amesteca laptele rece cu grisul si zaharul intr-un vas ,care se pune la foc , se amesteca mereu cu o lingura pana incepe sa se ingroase . Se ia de la foc , se adauga vanilia sau apa de flori si se lasa sa se raceasca putin . Se rade branza sau se faramiteaza bine si se amesteca cu compozitia de lapte cu gris. Se toarna apoi peste primul strat de Knafa , pe care l-am facut deja si se niveleaza bine .
Se aseaza al doilea strat de knafa , dar nu se mai apasa foarte tare , se incearca o aranjare a firelor de knafa cat mai egala.
Se da la cuptorul incins in prealabil , se lasa doar atat cat devine aurie .
Se scoate si imediat se toarna SIROPUL . Se taie , se serveste . E excelenta calda .
Knafa 2:
Se respecta intocmai reteta de sus , dar pentru cine nu are sau nu gaseste coca de Knafa fidelata , poate inlocui cu paine . Nu orice paine , decat cea alba(cea mai buna e cea care a fost framantata cu lapte ) sau cea care se gaseste in comert gata feliata (Paine toast). Se intrebuinteaza doar miezul care se faramiteaza bine ori decupati miezul , asta e valabil numai pentru painea toast ,si formati cele doua straturi , se stropeste cu putin lapte si apoi se procedeaza exact ca in reteta nr . 1(sa nu uitati sa puneti untul+uleiul)
Nota:
1. Siropul se pune rece , imediat ce scoateti tava din cuptor.
2. Branza , daca totusi e mai sarata , puneti-o cateva ore in apa.
3. Knafa se mananca calda , deci se reancalzeste .
4. Daca doriti sa-i dati culoarea galbena (asa cum se gaseste la restaurante sau magazinele de specialitate), se adauga 1 lingurita curcum (sofran) pudra , atunci cand amestecati "fideluta" sau miezul de paine cu untul.
Pofta buna.

احمد مطر II

شموخ
في بيتنا
جذع حني أيامه
...وما انحنـــــــــــــي
فيـــه آنا
*
تصدير واستيراد
.حلب البقال ضرع البقره
.ملأ السطل... وأعطاها الثمن
.قبلت ما في يديها شا كرة
.لم تكن قد اكلت منذ زمن
قصدت دكانه
...مدت يد يها بالذي كان لديها
واشترت كوب لبن‍
*
كابـــــــــــــــوس
الكابوس أمامي قائم-
قم من نومـــــك -
.لست بنــــــــــائم
ليـــس ، إذن ، كا بوســـــــــــا هـــذا -
.بــل أنت تري وجــــه الحاكــــــــــــم
*

نهاية المشروع ...أحضر سلة
...(ضع فيها ( أربع تسعات
...ضع فيها صحفا منحلة
...ضع مذياعا
...ضع بوقا ..ضع طبلة
...ضع شمعا أحمر
...ضع حبلا
...ضع سكينا
...ضع قفلا ... وتذكر قفله
...ضع كلبا يعقر بالجملة
...يسبق ظله
...يلمح حتى الآأشياء
!!...ويسمع ضحك النملة
...واخلط هذا كله
...وتأكد من غلق السلة
...ثم اسحب كرسيا واقعد
..................فلقد صار عندك
!!دولة

May 28, 2009

CINE ESTE HANDALA?

"Handala a fost nascut ca sa supravietuiasca ...
Voi continua cu el chiar si dupa ce voi muri.'' - Naji Al-Ali
Din anul 1975 pana 1987, Naji Al-Ali a creat desene care descriau complexitatea situatiei refugiaţilor palestinieni. Aceste desene sunt inca relevante si astzi , iar Handala, copilul refugiat , care este prezent in fiecare desen , ramane un puternic simbol al luptei poporul palestinian pentru justitie , autodeterminare si autonomie. Naji Al-Ali scria: "Copilul Handala este semnatura mea, toata lumea ma intreaba despre el, oriunde as merge . Acest copil a luat nastere cand ma aflam in Golf (Kuwait). Numele lui este Handala si el le-a promis oamenilor ca va ramane sincer cu el insusi. L-am desenat ca un copil care nu este frumos; parul lui arata ca tepii unui arici , Handala nu este gras, fericit, relaxat, sau un copil rasfatat. El este descult , la fel ca si copiii din tabara de refugiati , iar el este icoana care ma protejeaza pe mine de a face greşeli. Chiar daca el este dur, el are miros de chihlimbar. Mainile lui sunt impreunate la spate , ca un semn de respingere, atunci cand solutiile ne sunt prezentate in defavoarea noastra. Handala are zece ani , si el va ramane intodeauna de zece ani . La acea varsta, mi-am lasat patria , si cand am sa ma intoarc, abia atunci Handala va incepe sa creasca. Legile naturii nu se aplica pentru el. El este unic. Lucrurile vor reveni la normal, atunci cand se va reintoarce in patria sa. L-am prezentat sarac si l-am numit Handala , ca un simbol al amaraciunii. La inceput, a fost un copil palestinian, dar constiinta lui s-a dezvoltat la nivel national , la nivel mondial si apoi a orizontului uman . Din acest motiv oamenii l-au adoptat simtind ca el reprezinta constiinta lor ".

أحمد مطر

إنَّني المشنوقُ أعلاهُ
إنَّني المشنوقُ أعلاهُ
على حبلِ القوافى
خُنتُ خوفي وارتجافي
وتَعرَّيتُ من الزيفِ
.وأعلنتُ عن العهْرِ انحرافى
وأرتكبتُ الصِدقَ كيْ أكتُبَ شِعرا
واقترفتُ الشِعرَ كَيْ أكتُبَ فجرا
وَتَمَرَّدتُ على أنظمةِ خَرفى
.وحُكامٍ خِرافِ
..وعلى ذلِكَ
!وَقَّعْتُ اعترافي
********************************
ما قبل البدَاية
كنتُ في (الرَحْمِ) حزيناً
!دونَ أن أعرفَ للأحزانِ أدنى سببِ
لَمْ أكنْ أعرفُ جنسيَّةَ أمي
لَمْ أكنْ أعرفُ ما دينُ أبى
!لَمْ أكنْ أعلمُ أنّى عَربي
آهِ .. لو كنتُ على عِلْمٍ بأمري
(كُنْتُ قَطَّعْتُ بنفسي (حَبْلَ سِرّى
كُنتُ نَفَّسْتُ بنفسي و بأُمّي غَضَبى
خَوفَ أن تَمْخُضَ بي
خَوفَ أن تقذفَ بي في الوطنِ المغتربِ
خَوفَ أن تحبلَ من بَعْدى بغيري
-ثُمَّ يغدو - دونَ ذنبٍ
!عربيّاً .. في بلادِ العَرَبِ
***************************************
علامة الموت
يَومَ ميلادي
تَعَلَّقْتُ بأجراسِ البُكاءْ
,فأفاقَتْ حُزَمُ الوردِ , على صوتي
وفَزَّتْ في ظَلامِ البيتِ أسرابُ الضِياءْ
وتداعى الأصدقاءْ
.يَتَقَصَّونَ الخَبْر
ثُمَّ لَّما عَلِموا أنّى ذَكَرْ
,أجهشوا .. بالضحك
:قالوا لأبى ساعةَ تقديمِ التهاني
يا لها من كبرياء
.صوتُهُ جاوزَ أعنان السَماءْ
عَظَّمَ اللهُ لكَ الأجر
!على قَدْرِ البَلاءْ

May 26, 2009

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

http://www.ohchr.org/EN/Pages/WelcomePage.aspx

Sursa : United Nations Department of Public Information, NY

Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia Universala A Drepturilor Omului , la 10 decembrie 1948 si a recomandat statelor membre O.N.U, se intrebuinteze toate mijloacele pentru a face ca textul Declaratiei - sa fie distribuit, afisat, citit si comentat, în principal în scoli si în alte institutii , indiferent de statutul politic al tarilor sau teritoriilor.

DECLARATIE:

Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume, Considerînd că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvîntului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor, Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi, Considerînd că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni, Considerînd că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărît să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari, Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă, Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament, ADUNEAREA GENERALA proclamă:

Prezenta DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, avînd această Declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi liberţăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă, atît în sînul popoarelor statelor membre, cît şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.

Articolul 1

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii.

Articolul 2

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alte împrejurări. În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităte.

Articolul 3

Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

Articolul 4

Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute; sclavajul şi comerţul cu sclavi sînt interzise sub toate formele lor.

Articolul 5

Nimeni nu va fi supus torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 6

Fiecare om are dreptul să i se recunoaşca pretutindeni personalitatea juridică.

Articolul 7

Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.

Articolul 8

Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin constituţie sau lege.

Articolul 9

Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar.

Articolul 10

Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa.

Articolul 11

Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi stabilită în mod legal în cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nui constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era aplicabilă în momentul cînd a fost săvîrşit actul cu caracter penal.

Articolul 12

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13

Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege reşedinţa în interiorul graniţelor unui stat. Orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv a sa, şi de reveni în ţara sa.

Articolul 14

În caz de persecuţie, orice persoană are dreptul de a căuta azil şi de a beneficia de azil în alte ţări. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Articolul 15

Orice persoană are dreptul la o cetăţenie. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.

Articolul 16

Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbătul şi femeia, fără nici o restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi deplin al viiitorilor soţi. Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

Articolul 17

Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în asociaţie cu alţii. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18

Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.

Articolul 19

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără fără imixtiune din afară,precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20

Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică. Nimeni nu poate fi silit să făcă parte dintr-o asociaţie.

Articolul 21

Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţăra sa. Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.

Articolul 22

Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul national şi colaborarea internaţională, ţinîndu-se seama de organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.

Articolul 23

Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului. Toţi oamenii, fară nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală. Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselelor sale .

Articolul 24

Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreaţie, inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii periodice plătite. Articolul 25 Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa sa. Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie că sînt născuţi în cadrul căsătorii sau în afara acesteia, se bucură aceeaşi protecţie socială.

Articolul 26

Orice persoana are dreptul la învăţătură. Invăţămîntul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte invăţămîntul elementar şi general. Invăţămîntul elementar trebuie să fie obligatoriu. Invăţămîntul tehnic şi profesional trebuie să fie la îndemîna tuturor, iar învăţămîntul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe bază de merit. Învăţămîntul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţirenea păcii. Părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învăţămînt pentru copiii lor minori.

Articolul 27

Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este.

Articolul 28

Orice persoană are dreptul la o orînduir socială şi internaţională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta Declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite.

Articolul 29

Orice persoană are îndatoriri fată de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale. In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decît numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertaţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică. Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Articolul 30

Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicînd pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvîrşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta Declaraţie.

May 25, 2009

صور من رومانيا

رومانيا

رومانيا دولة من دول أوروبا الشرقية و تحديدا في جنوب شرق أوروبا الوسطى و بتيجي للشمال من شبه جزيرة البالكان و بتطل على البحرالاسود و بيحدها من ناحية الجنوب نهر الدانوب. رومانيا ليها حدود مشتركة مع الدول الاوربية دي: صربيا،المجر، اوكرانيا، مولدوفيا و بلغاريا.أول ما اتكونت الدولة كانت عبارة عن اتحاد بين مولدوفيا و ولاهيا ودا كان سنة 1859 و بعديها انضمت بقية المناطق اللي بتتكلم روماني سنة 1918 و كونوا الدولة زي ما هي معروفة دلوقتي تقريبا ما عدا ان جزء منها ضمه الاتحاد السوفييتي بالقوه في نهاية الحرب العالمية التانية و الجزء دا معروف دلوئتي باسم جمهورية مولدوفيا. عدد سكان رومانيا حوالي 22 مليون انسان و مساحتها 238392 كيلومتر مربع و عاصمتها بوخارست اللي هي كمان تعتبر اكبر مدينة فيها. رومانيا دولة عضوة في الاتحاد الاوروبي من اول يناير 2007
و كمان عضوة في الناتو و منظمة الدول
اسم رومانيا منسوب للرومان و ليه علاقة بالامبراطورية الرومانية اللي بدورها منسوبة لعاصمتها روما ( و في اصل اسطوري لتسمية مدينةروماالايطالية بينسبها للتوامين رومولوس و ريموس
حسب تعداد سنة 2002 ، رومانيا عايش فيها حوالي 21700000 انسان زي بيقية دول شرق أوروبا العدد دا مرشح للنقصان بسبب انخفاض نسبة المواليد. حوالي 89.5 % من السكان رومانيين اصليين و الباقي اقليات زي المجريين و الغجر و كمان في اقليات تانية بس نسبتهم قليلة ما تعديش 1.4%. اللغة الرسمية لرومانيا هي الروماني و هي واحدة من اللغات الرومانسية زيها زي الاسباني و الطلياني و الفرنساوي.و كمان في لغات اقليات معترف بيها رسميا زي المجري و الغجري. اللغات الانجليزي و الفرنساوي معروفة على مستوي واسع و خصوصا الانجليزي بين الشباب
رومانيا دولة علمانية حسب الدستور يعني مافيش حاجة اسمها دين رسمي للدولة بس اغلب السكان بينتموا للكنيسة الاورتودوكسية الرومانية(حوالي 86 % من السكان) و جنبهم في اقليات دينية كتيرة زي الروم الكاثوليك و البروتستانت وبعض المسلمين و اليهود
والاهيا و مولدافيا وقعو تحت الاحتلال العثماني و ترانسيلفانيا اتضمت بالقوة للامبراطورية النمساوية-المجرية.و بكدا اتقسمت رومانيا بين القوى العظمى في الوقت دا وبقى الرومانيين مواطنين من الدرجة التانية في بلادهم.في 1914 لما قامت الحرب العالمية الاولانية، رومانيا اعلنت الحياد بس تحت ضغط الحلفا اعلنت رومانيا الحرب على المحور سنة 1916 ووعدتها القوى الكبير بجعمهم في انهم يعملو دولة موحدة و مستقلة.و فعلا في نهاية الحرب و في سنة 1918 اتحدت ترانسيلفانيا مع والاهيا و مولدوفا و عملو رومانيا الكبرى.في الحرب العالمية التانية حاولت رومانيا لتاني مرة تتنيها على الحياد بس اضطرت اخيرا انها تدخل الحرب جنب المحور ضد الحلفا وبسبب هزيمة المحور فقدت رومانيا حتت كبيرة من اراضيها للاتحاد السوفيتي واحتلها الجيش الاحمر و بعديها دخلت في حلف وارسو وانضمت للستار الحديدي و الكتلة الشيوعية في زمن الحرب الباردة.في سنة 1989 حصلت ثورة في رومانيا انتهت فيها الشيوعية واتعدم نيكولاي شاوشيسكو اخر رئيس شيوعي لرومانيا بالرصاص هو و مراته قدام التليفزيون و اعلن الثوار الديمقراطية و الانتخابات الحرة و حريات تانية كتيرة.الريس الحالي لرومانيا هو ترايان باسيسكو و ريس الوزرا هو ايميل بوك

May 24, 2009

Naji Al Ali

Hussein Naji Salim Al-Ali (1937 la 29 august 1987) , caricaturist palestinian , a atras o sumedenie de critici dure la adresa sa datorita desenelor sale, este cel mai important artist palestinian pana in prezent .S-a nascut in orasul Al-Shajara , oras aflat intr-e Nazaret si Tiberias in Galileea . In 1948 , la varsta de 11 ani , Naji impreuna cu familia , au fost obligati sa-si paraseasca casa si sa se refugieze in Ain-al-Helwe , care era un camp de refugiati in Sidon (sudul Libanului). Talentul sau in arta de a desena , a fost descoperit de catre poetul palestinian Gassan El-Kanafani , spre sfarsitul anilor '50, fiind intr-o vizita in acest camp de refugiati. Si-a terminat scoala in Sidon , Liban , dar din cauza situatiei financiare precare prin care trecea familia sa , nu a mai putut continua educatia si studiul in arta desenului. La inceputul anilor '60 , tanarul Naji , pleaca in Kuwait sa lucreze la o revista numita Al-Taliah . Dupa aproximativ 10 ani , se intoarce in Liban , unde devine unul dintre editorii de seama al ziarului libanez Al-Safir si in acelasi timp desenator caricaturist pentru ziarul Al-Khalij din Emiratele Arabe Unite. In 1982 , in timpul invaziei israeliene din Liban , Naji Al-Ali , a fost un martor ocular la masacrul care a avut loc atunci , in campul de refugiati palestinieni de la Sabra si Shatila . Experienta devastatoare , l-a facut pe caricaturist sa paraseasca Libanul , si sa se intoarca in Kuwait , unde lucreaza pentru cel mai popular ziar independent din Orientul Mijlociu Al-Qabas si in continuare pentru ziarul Al-Khalij din Emirate. In 1985 , din motive politice , a fost expulzat din Kuwait , plecand spre Londra dar continund sa lucreze la ziarul Al-Qabas. Desenele sale , era publicate zilnic in Cairo, Beirut, Kuwait, Tunis, Abu Dhabi, Londra si Paris in diverse publicatii. A fost de departe cel mai renumit si cel mai bine platit caricaturist din lumea araba. Naji Al-Ali , nu era afiliat nici unui partid politic , activitatea sa era lipsita de sloganuri politice si totusi a trezit multe antipatii dar si mai mult succes . Era impotriva terorismului si a absentei democratiei , a coruptiei si nedreptatii din tarile arabe, nefacand parte din nici o grupare politica , a incercat intodeauna sa reprezinte opinia publica a oamenilor obisnuiti , in special a palestinienilor. Frecvent , Naji Al-Ali , a fost incarcerat si cenzurat , primind multe amenintari cu moartea , datorita caricaturilor sale , ajungand sa fie cel mai cautat barbat din Orientul Mijlociu. A refuzat intodeauna sa vorbeasca despre opresorii sai si despre cei care ii cenzurau munca , desenandu-i in schimb. In iulie 1987 , a fost impuscat in cap de un necunoscut , in plina strada , in timp ce se indrepta spre biroul ziarului Al-Qabas , cu sendiul in Londra. Dupa 5 saptamani, in care a stat in coma profunda, la un spital din Londra , a murit , avand varsta de 51 ani. I s-a acordat postum , premiul "Golden Pen", de catre Asociatia Internationala a Ziaristilor in 1988 , pentru lupta sa neincetata in a arata prin desenele sale libertatea de exprimare.

Sarlota cu gelatina la plic

1 plic gelatina ( jelly dessert- cu ce aroma doriti) care se amesteca doar cu apa fiarta . Se prepara si se toarna intr-o tava (sau ceva intins si adanc). Se lasa pana se raceste complet . Apoi se prepara sarlota cu amidon , pe care o gasiti aici se taie gelatina cu un cutit in patratele direct in tava si se toarna deasupra sarlota cu amidon fierbinte se amesteca cu o lingura , nivelandu-se sa aiba o suprafata cat mai fina. Se lasa sa se inchege bine si cand e rece (dupa 3-4 ore) se taie bucati si se serveste . Rapid si simplu .